Copilul

Nimic și nimeni nu poate da o satisfacție mai mare unui părinte decât faptul de a-și vedea copilul zâmbind. Reușim însă, că părinți, să le aisigurăm copiilor noștri fericirea? Știm să le dăm aripi atunci când au nevoie de ele, pentru a-i învăța zborul spre aceasta? Răspunsurile le aflăm adesea târziu, după ce copii vor deveni adulți la rândul lor și nimic nu mai poate fi remediat.

Copilul

Creșterea unui copil este una dintre cele mai dificile responsabilități ale adultului, pentru care acesta este adeseori nepregătit. Majoritatea oamenilor urmează sfaturile și exemplul oamenilor din jur sau se inspiră din propria copilărie în alegerea modelului parental, de multe ori în mod inconștient. Astfel, atunci când devin părinți, mulți dintre adulți repetă pattern-uri de interacțiune din copilăria lor ce pot fi nepotrivite pentru proprii copii.

Ambii părinți trebuie să fie activ implicați în creșterea și educarea unui copil. Este important ca aceștia să  comunice constant unul cu altul în legătură cu aspectele legate de creșterea copilului, în acest fel scăzând probabilitatea de a folosi tehnici de parenting greșite. De asemenea, părinții ce fac front comun cu partenerul oferă copilului un mesaj important despre constanță și siguranță

Pentru a crește în mod armonios un copil și pentru a îi face copilăria cât mai fercită, părinții trebuie să fie atenți la modul în care se comportă în preajma acestuia, la modul în care comunică, la valorile și modelul pe care îl oferă.  Însă părinții sunt adesea suprasolicitați, obosiți, stresați, iar creșterea unui copil este cea mai mare dintre provocări.

Pentru ca un copil să aibă parte de o copilărie cât mai frumoasă și armonioasă, lucru ce îl va ajută să devină un adult ecilibrat și mulțumit cu sine, iată câteva sfaturi pentru părinți.

 

1.       Începe cu ține însuți.

A crește și educa un copil nu este o sarcină ușoară. Trebuie să dispui de foarte multă energie, calm, stăpânire de sine și câte și mai câte. Însă nu poți face acest lucru dacă eșți mereu stresat/ă, obosit/ă etc. Fă în așa fel încât să ai mereu o dispoziție bună pentru copilul tău, asigură-te că ai parte de o alimentație sănătoasă, că te odihneșți suficient și că ai un stil de viață sănătos și activ. Aceste lucruri te vor ajută să faci față provocărilor meseriei de părinte și te vor menține în formă pentru micuțul tău. Ai grijă și de starea ta emoțională. Oprește-te la timp, înainte să ajungi la stres și la a-ți revărsa nervii. Fii liniștit și gândește la rece.

2.       Observă cu atenție semnalele primite din partea copilului

De cele mai multe ori, comportamentul neplăcut al unui copil nu este decât o încercare a acestuia de a-ți comunica ceva. Urmărește-ți cu atenție copilul și observă-i carențele pentru a putea interveni. Adesea, copiii se manifestă în mod neplăcut atunci când le lipsește atenția părinților.

3.        Nu-i pune copilului etichete.

Chiar dacă cel mic a făcut ceva reprobabil, încearcă să nu îl numeșți într-un anumite fel, să nu îi pui etichete. De exemplu, nu îi spune că este un copil rău, leneș, prost etc. Aceste cuvinte spuse la nervi pot rămâne întipărite în memoria copilului și, dacă sunt repetate destul de des, acesta va ajunge să creadă că că într-adevăr este așa cum l-ai etichetat. Așadar, evită să-i scoți în evidență neajunsurile,pentru că astfel îi vei eroda încrederea în sine.

4.       Respect și încredere reciproce.

Pentru a îi cere copilului să te respecte și să aibă încredere în ține trebuie să oferi același lucru. Dacă vrei că micuțul să-ți respecte cerințele, evident că trebuie și tu să i le respecți pe ale sale și să găsiți o cale de mijloc.

5.       Îndreapătă criticile și laudele la adresa comportamentului, nu a copilului.

Ca părinți, trebuie să avem întotdeauna grijă ce mesaje transmitem copiilor noștri. Discursurile pe care le ținem nu ar trebui să aibă un efect de morală, ci să contribuie la crearea stimei de sine, amintindu-i mereu copilului că trebuie să aibă încredere în forțele proprii și că noi, ca părinți, îl susținem mereu necondiționat.

Așa cum am mai spus, evită etichetele, atât atunci când copilul a făcut un lucru bun, cât și atunci când a greșit. Un copil care a făcut ceva rău nu este neapărat un copil rău. Este important că orice eșec să fie discutat calm, fără să fie dramatizat, pentru a putea vedea unde s-a greșit și ce trebuie îndreptat, astfel încât viitorul să fie pozitiv.

Cea mai mare greșeală pe care o fac adesea părinții este să lege eșecurile copiilor de personalitatea lor. Astfel, nu îi spune copilului că este un minunat, extraordinar, dar nici că este rău, mediocru etc. Laudă-i faptele bune, spune-i că eșți mândru/ă de el sau explică-i de ce a avut un comportament greșit.

6.       Acceptă-l pe copil așa cum este. Nu încerca să-l schimbi în totalitate.

Fiecare copil este unic și pe măsură ce crește  își va exprima din ce în ce mai mult preferințele, pasiunile, personalitatea, etc. Chiar dacă cel mic este o parte din tine, acest lucru nu înseamnă că trebuie să îți semene în totalitate, să fie oglinda sau copia ta identică. Lasă-i libertatea de a alege ce vrea și nu încerca să îi impui anumite lucruri doar pentru că ai o viziune fixă despre cum ar trebuie să fie copilul tău.

7.       Comunică cât mai mult și în mod calm cu copilul.

Prinși mereu în mecanismul viețîi cotidiene, uităm adeseori să vorbim cu familia noastră. Chiar dacă ai avut o zi stresantă la serviciu, acordă-ți puțin timp în fiecare zi pentru a vorbi cu copilul tău, pentru a îl asculta. După o zi la școală, copilul simte nevoia să împărtășească cu părinții ceea ce a trăit, să își comunice emoțiile pozitive sau negative.

De aceea, este absolut necesar să îi acordăm timpul necesar. În acest fel, copilul nu numai că își va dezvolta încrederea în sine și relația armonioasă cu părinții, dar astfel de momente îl ajută să își dezvolte și vocabularul și capacitatea de a comunica, în general. Este important, de asemenea, să împărtășești copilului tău ceea ce te preocupă, fără a intra neapărat în detalii. Vorbește-i despre propriile emoții și învață-l astfel cum să și le comunice pe ale sale. Atunci când comunici cu copilul tău asigură-te că eșți înarmat/ă cu răbdare și bunăvoință. Ascultă-l și încearcă să îl înțelegi.

8.       Arată-i micuțului în diferite moduri că este important, util și că ai nevoie de el.

Pentru a se dezvolta în mod armonios, un copil are nevoie să se simtă valorizat, respectat, ascultat. Spune-i din când în cât copilului că eșți mândru/ă de el/ea, iar acesta se va simți important și încurajat, îndrăznind astfel să ia decizii și să fie sigur pe propriile forțe.

9.       Învață-l pe copil de mic să-și asume responsabilitatea pentru deciziile și pentru acțiunile sale.

Acest lucru îl va ajută să facă la fel în viața de adult.

10.   Fii suporterul oficial al copilului tău!

Una dintre principalele capcane în care cad părinții care își doresc ceea ce este că încearcă să își forțeze copii spre anumite direcții, pasiuni, hobby-uri, etc. De fiecare dată când forțăm un copil să facă ceva, el va acționa din constrângere și nu pentru că își dorește să facă acel lucru. Este indicat că un părinte să fie cel mai mare suporter al pasiunilor copilului său. Acest lucru înseamnă să fii alături de copil atât în momentele frumoase, cât și în momentele dificile.

11.   Implică-l pe cel mic în activitățile tale.

Mulți părinți fac greșeala de a separa treburile casnice de timpul pe care îl acordă copilului, justificând într-un fel faptul că petrec puțin timp liber cu cel mic prin multitudinea sarcinilor pe care le au. Dar cine spune că aceste două lucruri nu pot fi îmbinate ? Chiar dacă ai treabă, acest lucru nu te împiedică să interacționezi cu copilul. Implică-l și pe el în treburile casnice, fără a-i da sentimentul că le face din obligație. La cumpărături, în bucătărie, la curățenie, ajutorul sau poate fi de neprețuit, nu doar pentruc că te scutește de anumite treburi, ci mai ales prin faptul că îi dai încredere în forțele proprii.

12.   Oferă libertate copilui tău.

Pentru a-ți ajuta copilul să capete mai multă încredere în sine, lasă-i o oarecare independență, autonomie, libertate. Respectă-i inițiativele și încurajează-l atât cât este nevoie, astfel încât să își realizeze singur obiectivele și să fie stăpân pe alegerile proprii. De asemenea, lasă-ți copilul să își asume riscuri și nu îi spune că nu poate face un anumit lucru. Desigur, înceacă să-l supraveghezi și să îl controlezi, însă mai subtil, din umbră, pentru a putea eventual să îl ajuți și pentru a nu îi da impresia că îi ghidezi în permanență alegerile. Obiectivul trebuie să fie întotdeauna acela de a-l ajuta să se asigure că a făcut alegerea bună, că este capabil să ia decizii pentru sine.

13.   Limitează plăcerile nocive!

Trăim într-o lume a tehnologiei și a consumerismului și oricât am vrea este greu să ne ferim copiii de toate tentațiile. Nu îți poți priva copilul de toate tehnologiile existente, televizor, tabletă, laptop, telefon mobil și nici de mâncarea nesănătoasă, însă încearcă să ajungi la un compromis cu el, la un anumit echilibru. Este esențial, așadar, ca aceste mici plăceri vinovate să fie reduse  cât mai mult. Desigur, ele nu trebuie interzise cu totul, pentru că în acest caz copilul va dobândi frustrări inutile. În schimb pot fi amânate, prin mici trucuri, găsindu-i alte preocupări mai sănătoase copilului. Spre exemplu, sprijină-l în găsirea unui program care să conțină și câteva ore de joacă pe calculator pe săptămână, însă încurajează-l și să facă un sport, sau să iasă prin parc cu prietenii. Același lucru și pentru junk-food. Nu îl priva în totalitate, însă asigură-te că nu face excese.

 14. Dezvoltă-i competențele!

Copilului tău îi place să cânte, să danseze, să facă sport, să citească? Susține-l în demersurile sale creative! Dacă observi că îi place un anumit lucru, încurajează-l spre acel domeniu, chiar dacă este un lucru pasager. Este foarte important ca un copil să aibă libertatea de a face ce vrea, descoperi ce lucruri îi plac.  Un copil fericit este un copil care știe să profite de propria creativitate într-un domeniu care îi place. A-l ajuta să își dezvolte niște competențe, fără a-l obliga, este un lucru primordial pentru a-i ghida pașii pe drumul spre fericire.

Independența copilului, o provocare pentru părinți

Una dintre lecțiile importante pe care le au părinții de învățat în ce privește educația copilului este felul în care reușesc să îmbine grija cu independența copilului, pe care, la un moment dat, minorul trebuie s-o capete. Într-adevăr, pentru unii părinți poate fi o adevărată provocare să simtă linia fină […] mai mult »

Copilul singur la părinți

Este bine să fii copil singur la părinți sau să faci parte dintr-o familie mai mare, cu frați sau surori? Circulă de multe ori credința că un copil singur la părinți va crește răsfățat, iar ca adult va fi egoist sau insensibil. Lucrurile nu stau neapărat chiar așa, există o […] mai mult »

Telefonul copilului

Telefonul copilului

Copilul dumneavoastră are nevoie de telefon sau deține deja unul? La ce trebuie să fiți atenți? După cum bine știți internetul are părți bune și părți rele, iar cum majoritatea telefoanelor sunt smartphone, practic copilul va avea acces la orice tip de informație. Ce puteți face? Cele mai multe telefoane […] mai mult »

Rolul familiei in viata copilului

Rolul familiei în viața copilului

Familia constituie mediul în care copilul se naşte, trăieşte primii ani ai existenţei sale, se dezvoltă şi se formează pentru viaţă. Ea reprezintă primul canal de reglare a interacţiunilor dintre copil şi mediul social. Începând din primii ani de viaţă, copilul preia de la cei din jur gesturi, atitudini, limbaj, […] mai mult »